Recomandările Knosis pentru Consultarea Publică A.D.R. privind caietul de sarcini pentru transformarea digitală a administrației publice din România

Cu referire la: Caietul de sarcini pentru transformarea digitală a administrației publice din România a fost pus în consultare publică 

—-

Stimată doamnă,

Stimate domn,

Vă aducem la cunoștință sugestiile noastre pentru îmbunătățirea caietului de sarcini A.D.R. pentru transformarea digitală a administrației publice din România.

Ne vom referi în cele ce urmează la îmbunătățirea câtorva aspecte legate de inteligență artificială, în calitate de specialiști și dezvoltatori de soluții software care integrează 4AI*, un termen mai specific pe care îl folosim la Knosis.ai, Jiratech și Envisage.ai pentru a defini cele 4 niveluri de inteligență ale unui sistem:

  1. Aware (are acces la informațiile relevante) – sistemul este integrat cu surse de date rapide și clare care capturează în mod relevant și corect informații relevante pentru fenomenele observate/controlate.
  2. Augmented (urmărește, în timp util, relații relevante între informațiile disponibile) – sistemul are capabilitatea de a aplica funcții existente peste datele furnizate și de a determina funcții noi, în urmărirea unor funcții obiectiv, adesea multiple.
  3. Automatic (execută, în timp real, operații utile cu informațiile disponibile) – sistemul își poate desfășura toate sarcinile interne de calcul și analiză fără a necesita în mod strict supervizare umană.
  4. Autonomous (propune/generează, testează și prioritizează, în timp util, operații, reguli și relații noi și util procesului desfășurat) – sistemul își poate desfășura activitatea și externă fără a necesita supraveghere umană.

Așadar, propune ca printre criteriile de selecție formulate în caietele de sarcini pentru proiectele din sectorul public să fie incluse și aspecte legate de:

  1. Interoperabilitate și federativitatea datelor și a proceselor instituționale
  2. Interoperabilitate Europeană și internațională
  3. Accesul la datele personale în forme ușor de interpretat atât oamenilor cât și computer-ului
  4. Inteligență Artificială (IA) Augmentată în mod responsabil
  5. Includerea de definiții și proceduri de înregistrare și jurnalizare criptografică distribuită a mijloacelor de notarizare și de probare a înscrisurilor digitale în LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995, a notarilor publici și a activității notariale.

1. Interoperabilitate și federativitatea datelor și a proceselor instituționale

Pentru construirea unui sistem informatic robust, durabil, transparent, eficient și cu adevărat inteligent propunem ca instituțiile să folosească un standard de calitate comun la nivelul comunității europene pentru a asigura interoperabilitatea datelor și proceselor inter- și trans-instituționale, precum:

Astfel, ne asigurăm că soluțiile software dezvoltate folosesc un dicționar convergent, și pot fi astfel operate de mai mulți actori, indiferent de limbajul în care au fost programare. Această bună-practică reduce confuzia dezvoltatorilor, reduce numărul de erori umane în dezvoltarea și testarea aplicațiilor și elimină nevoia de a reconceptualiza definiții deja folosite de alte instituții.

Suplimentar, recomandăm ca toate numerele de ordine emise, intern sau extern, de către instituțiile din România să fie post-înregistrate într-un sistem de jurnalizare distribuite la restul instituțiilor (de facto, într-un blockchain instituțional), pentru a spori transparența instituțională, pentru a evita apariția erorilor umane și pentru a evita inconsistențele instituțiilor publice.

O astfel de încredere și vizibilitate notarială între instituții sporește gradul de verificabilitate a conformității și reduce semnificativ efortul necesar organelor de control pentru validarea conformității înscrisurilor și a proceselor din care acestea au făcut parte.

2. Interoperabilitate Europeană și internațională

Pentru a avea o administrație publică aliniată la standardele Uniunii Europene și internaționale, propunem uniformizarea taxonomiilor și ontologiilor folosite în procesul de dezvoltare software cu cele publicate de Comisia Europeană în toate proiectele de IT implementate în administrația publică: https://op.europa.eu/en/web/eu-vocabularies. De menționat este că majoritatea acestor taxonomii conțin și memoriile de traducere în cele 23 de limbi europene și în limba engleză.

În acest mod administrația publică românească poate beneficia de expertiza și bunele practici ale altor țări europene. Mai mult, prin abordarea implementării unor traduceri standardizate și a unor taxonomii uniforme, se crește viteza de inter-operare a serviciilor expuse de administrația publică cu serviciile expuse de Comisia Europeană, de instituțiile europene și de instituțiile altor țări membre.

3. Accesul la datele personale în forme ușor de interpretat atât oamenilor cât și computer-ului

Conform prevederilor Regulamentului General Privind Protecția Datelor (GDPR), în speță conform Articolului 20 care descrie Dreptul la Portabilitatea Datelor, toate instituțiile ar trebui să asigure accesul la datele personale deținute.

În acest sens considerăm oportună implementarea unor sisteme informatice care asigură transparența și accesul cetățenilor și legitim-delegaților lor la datele personale, atât pe înțelesul oamenilor („human- readable”), cât și al computer-ului („machine-readable”).

Publicarea ontologiilor și taxonomiilor (numite în limba engleză „Domain Model”) facilitează vizibilitatea și inter-operabilitatea între sistemele dezvoltate, dar și accesul legitim din partea sistemelor autorizate din sectorul private.

Concret, prin includerea în caietele de sarcini ale unor cerințe de redactare și de publicare a specificațiilor de serviciu (eg. Web service) și a formatelor de transport de date în unul dintre formatele de facto folosite (OpenAPI, gRPC, GraphQL) se asigură reducerea timpului de dezvoltare, reducerea numărului de defecte nedetectate la testare și creșterea coeziunii dintre sistemele informatice ale sectorului public dezvoltate de furnizori diferiți în perioade responsabile.

4. Inteligență Artificială (IA) Augmentată în mod responsabil

Propunem regândirea proceselor de automatizare implementate de către instituții în jurul operatorului uman, care poate contribui la îmbunătățirea proceselor adaptiv-iterative („as-you-go”), prin învățare asistată, hibridă, H2M2H (Human-to-Machine-to-Human) rezolvând astfel problema testării necuprinzătoare efectuată în prezent pentru soluțiile de automatizare de tip RPA (i.e. Robotic Process Automation).

Procesele RPA și-au dovedit slăbiciunea prin faptul că sunt netestabile și neadaptabile, limitate la procese statice, care necesită atenție umană pentru redefinire la majoritatea schimbărilor de proces/flux urmărite, inclusiv la schimbări ale interfețelor grafice ale aplicațiilor sau la actualizări ale sistemului de operare sau ale aplicațiilor de navigare Internet/Intranet (browsere). Îndemnăm astfel automatizarea responsabilă și sustenabilă cu ajutorul Inteligenței Augmentate Artificial (IAA).

Un element cheie al AI responsabil este acoperirea cu teste repetabile a funcționalităților dezvoltate, atât a componentelor software deterministice (automatizare convețională, statică), cât și a componentelor de deep machine learning ce implică calibrarea-antrenarea și testarea-validarea periodică pe seturi de date mai ample, mai complexe și cu mai mare varietate.

Propunem ca minim standard de acceptabilitate ca cel puțin 80% funcțiile unui sistem software să fie testate de cel puțin un test automat, pentru a asigura funcționalitatea procesului. Suplimentar, pentru recâștigarea încrederii publice, considerăm că descrierea completă a tuturor testelor efectuate pentru aprobarea instalării unui sistem software în sectorul public trebuie prezentate într-o formă publică, pentru a asigura o șansă în plus de detectare a defectelor și viciilor ascunse prin inspectarea de către experții din mediul public.

În cele din urmă, propunem ca orice cetățean să poată avea acces liber și gratuit (eventually open source) la codul soluțiilor software dezvoltat la comandă pentru instituțiilor publice pe una dintre platformele open-source disponibile online sau, preferabil, pe o platformă open-source operată de Statul Român, care să suporte cel puțin operațiile de tip ”git” pentru jurnalizarea editărilor de cod, dar și pentru auditarea/controlul proceselor de instalare-continuă, integrare-continuă și învățare/adaptare- continuă (Continuous Deployment, Continuous Integration, Continuous Learning; CI/CD/CL).

Asemenea legilor unui stat, asemenea actelor normative ale unui guvern – codul, care specifică buna- funcționare a serviciilor și aplicațiilor ce operează în sectorul public, este un bun intelectual și patrimonial de domeniu public, de interes public și de acces comun.

5. Includerea de definiții și proceduri de înregistrare și jurnalizare criptografică distribuită a mijloacelor de notarizare și de probare a înscrisurilor digitale în LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995, a notarilor publici și a activității notariale

Pentru fluidizarea activității economice în mediul digital, un element cheie al sectorului public îl reprezintă corpul notarilor publici, care, împreună cu instituțiile publice, ar putea opera infrastructura digitală necesară pentru înregistrarea înscrisurilor digitale, incluzând certificate digitale, semnături digitale, contracte executate digital („smart contracts”), jetoane, chitanțe și bilete de proprietate înregistrate digital („NFT – non-fungible tokens”) și valori reținute sub formă de monede digitale. În scopul creșterii volumului de activitate realizabilă de către notarii public, propunem includerea în Legea 36/1995 a articolelor necesare pentru definirea elementelor de infrastructură digitală (certificat, semnătură, autentificare, document, jeton, contract – digitale) și pentru abilitarea notarilor publici înspre adoptarea și calificarea tehnologică necesară operării de astfel de servicii notariale moderne.

Astfel, atât cetățenii români cât și instituțiile publice din România vor putea beneficia pe teritoriul propriei țări, în propria limbă, conform legilor României, de vehiculatele avantaje ale „blockchain” (numele anglo-saxon pentru jurnalizare verificabilă în mod distribuit/descentralizat), fără a mai fi nevoiți să importe și să depindă de tehnologii similare realizate și administrate în afara blocului european.

În speranța unui viitor informatic democratizat, transparent și echitabil, vă stăm la dispoziție pentru clarificări suplimentare la adresa: contact@knosis.ai

Semnatari:

Bogdan Bocșe – Director General la Envisage.AI, Inginer în Calculatoare și Automatizări

Radu Jinga – Director Tehnic la Knosis.ai, Inginer în Automatizări și Calculatoare

Alexandru Irimia – Director pentru Integrare la Knosis.ai, Inginer în Automatizări și Calculatoare

Andrei Stoicescu – Director Tehnic la Envisage.ai, Inginer în Automatizări și Calculatoare

Lavinia Iancu – Director Relații Publice la SUSTENOBIL PR/ODUCTION, Drd. Management în Academia de Studii Economice București

 

Referințe și mai multe detalii despre propunerile menționate:

DeepVISS – cod public https://github.com/deepviss-org/deepVISS-TAG

DeepVISS – organizația https://deepviss.org/

Procese cu inteligență augmentată artificial

Note după consultarea pe tema inteligenței artificiale la Parlementul European 

10 Pillars of a European Digital Strategy on Artificial Intelligence

The Eight Guilds of Machine Learning

The Virtuous Circle of Intelligence

Truthful AI (https://arxiv.org/abs/2110.06674)

Responsible AI (https://eprints.whiterose.ac.uk/162719/)