Ce este Inteligența Artificială?

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o temă complexă, Inteligența Artificială. Aflăm ce este, cum se manifestă și ce așteptări putem avea de la ea. Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială, ne conduce în această discuție captivantă.

Ce este Inteligența Artificială? O putem defini?

În utilizarea populară a termenului, Inteligența Artificială (AI) se referă la capacitatea unui computer sau a unei mașini de a imita capacitățile vieții umane. Învățarea din exemplele și experiențe, recunoașterea obiectelor și combinarea unor capabilități de a îndeplini funcții, pe care le poate îndeplini un om, cum ar fi conducerea unei mașini, toate acestea sunt trăsături ale AI. 

Sau, ca să ne apropiem de Dimensiunea Științifică a Artei, capabilitatea unui robot de a desena după model, așa cum o face un artist. 

Există deja roboți celebri cu AI, precum robotul Ai-Da, care desenează portrete și mai nou, desenează chiar autoportrete. Există și robotul Sophia, care este cetățean de onoare în Emiratele Arabe Unite. 

Ce este de fapt Inteligența Artificială?

Inteligență Artificială este un deziderat, deocamdată. Ea este un concept mult mai amplu decât ne fac știrile să credem, sau decât ar vrea creatorii acestor roboți să ne sugereze.” - Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în AI.

Un calculator de buzunar, care știe să facă doar adunări, este o formă de AI? 

Acele ceasuri vechi cu calculator erau o formă de AI. Ele puteau să facă tot felul de operații matematice și să indice ora. 

Discuția despre ce este și ce nu este Inteligența Artificială va porni de la acest exemplu simplu din trecut. Într-o definiție superficială a inteligenței artificiale, toate obiectele făcute de om, care prin natura lor, fac activitatea umană mai ușoară, mai plăcută și chiar mai utilă, sunt diferite forme de AI. Chiar și primele busole marine erau o formă de AI, rudimentară, ce-i drept. 

 

În epoca în care trăim

Chiar și telefonul mobil este o formă de AI. Acesta poate executa o mulțime din sarcinile umane de zi cu zi. Un telefon poate să facă calcule, poate să caute lucruri pe internet, poate să țină evidențe, și poate să facă chiar rapoarte contabile. 

Inteligența Artificială trebuie să aibă o utilitate, o adaptabilitate, și să fie făurită de om, însă aceste aspecte nu sunt suficiente pentru a o defini. 

O formă de inteligență nu este doar artificială, ci poate avea alte deziderate, de exemplu, autonomia, automatizarea, capabilitatea de adaptare. 

În marketingul creat în jurul termenului de AI, acest concept a fost lansat pentru publicul larg, drept acel robot umanoid care să reproducă în detaliu spectrul uman, și care să imite atât de bine comportamentul omului, încât să îți fie greu să îl deosebești de un om adevărat.

Ce așteptări avem de la Inteligența Artificială?

Să așteptăm ca Inteligența Artificială să aibă genialitatea omului?

Un exemplu concret și utilizabil este să facem substituția mentală că această inteligență artificială este similară cu un copil autist. În sensul în care, cu siguranță are un potențial de adaptabilitate și descoperire a formelor și tiparelor care produc o anumită utilitate observabilă, dar interfața acestui dispozitiv este limitată, încă.  

Este limitată la câteva interacțiuni video, la ceea ce tastăm, dar pe măsură ce expunem aceste forme de inteligență la oportunitatea de a colecta date, de interacționa cu medii diverse, cu situații diverse, începem să dăm simțuri acestor ființe, și să depășim aceste bariere de comunicare, ce există între noi, ființele bazate pe carbon, și aceste ființe emergente, bazate pe siliciu.  

Pentru a depăși aceste bariere trebuie să îmbunătățim interfața, trebuie să îmbunătățim cât de ușor, și cât de intuitiv, o mașină ne poate arăta nouă lucruri reale relevante, și cât de ușor și intuitiv noi ne arătăm aceste lucruri potențial relevante.

Secolul XX

Ne-a făcut să ne concentrăm pe o definiție deterministă, binară, a inteligenței artificiale. Este adevărat sau este fals. Este corect sau nu este corect. Realitatea este că în majoritatea situațiilor, inteligența este abilitatea, nu doar de a răspunde la o întrebare, ci abilitatea de a o pune în context, de a solicita un context suplimentar, de a refuza să răspunzi, justificând motivul. 

Este de datoria noastră ca „părinți”, ca făuritori ai inteligenței artificiale, să îi dăm un abecedar, un barem, un cadru și o programă educațională, care să îi poată materializa intuiția celorlalte concepte cu care noi interacționăm și suntem obișnuiți.  

Trecerea acestui pod, îmbunătățirea acestei interfețe, aceasta este cheia 

Astfel, vom vedea ce este cu adevărat inteligență artificială și care este adevăratul său potențial. 

„Eu cred că inteligența artificială, pe măsură ce acest pod se va consolida și imaginea, de ambele părți, va deveni mai clară, această inteligență artificială va funcționa ca o oglindă colectivă a civilizației umane, atât în ceea ce privește relația noastră cu mediul, cât și în ceea ce privește relația noastră cu adevărul și modul în care ne ascultăm unii pe ceilalți. Aceasta este direcția în care inteligența artificială nu doar că este ceva, ci va deveni ceea ce îi cerem noi, beneficiarii umani, să fie”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în AI.

Încheiem articolul cu o întrebare deschisă pentru toți pasionații de AI, o tematică de contemplare asupra problematicii. 

Ce atribute, ce calități, considerați voi că ar trebui să demonstreze inteligența artificială?

Ce este Inteligența Artificială, Știința 360

Dacă v-a plăcut articolul nostru din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile tech din sfera AI!

Is Cloud Sustainable?

Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI, discussed the link between Artificial Intelligence and the Sustainable Development Goals (SDGs).

Here is the episode:

Is Cloud Sustainable?

We have designed a way to leverage the cloud, let’s say, as a means to increase the efficiency of the energy grid. Because the consumption produced by the cloud is by estimate dating from 2016, so pretty much outdated, already taking up 2.5 to 3% of energy consumption in Europe.

And it’s the fastest-growing energy consumer.

And I’m not talking fast as in 10% a year, I am talking fast in doubling every five years.

By some estimates, this energy consumption of IT, of the cloud, in 20 years will reach 20%, of energy consumption, which is unsustainable.

But if we play our cards, right, we can make the number be 7-8-9 percent over the next 20 years.

And one of the things we’re working on is basically using a huge consumer, which is a lot more predictable than households, consumers, right, you can turn it on and off, you can know what effect it has if you turn something off now and turn it on later.

And we sent a proposal, a technical proposal for leveraging this flexibility or huge consumer, in order to fix the energy grid to consume less, when you have less, than to consume more when you need more.

Because one of the key problems of the energy theory right now is what is called the ”duck neck problem”, which refers to the difference between the peak of renewable production and the peak of consumption in time over the span of a day.

So basically, you have the peak of production around noon, and you have the peak of consumption around evening. And basically, that means that you get a lot of green energy when it’s useless, and you have none of it when you need it.

And we can use the cloud to flick the two. And if we do that, just for one in 1000 of the energy grid, the economic advantages are huge, just one, not one person, one in 1000.

And by this sort of idea where people who buy cloud computing, get an option, you can buy it now you can stop the processing now, and you pay this fee, or you can leave the processing for when we have renewable energy in the grid. And it will be easy. If you wait, it’s cheap, and you save Earth.

And you also get a certificate saying that our computation was done using bla bla bla bla bla, and you sign it cryptographically.

And that guy or that company can put it on the website and say look, 80% of our processing is done, not in a carbon-neutral way, in a carbon-negative way.

Because if you reduce the burden on the network, you don’t just use how much carbon you emit. But you also eliminate the need to produce carbon to offset that balance by conventional means, because the way that the way this balance is settled right now is by burning gas when you don’t have energy.

So basically, we have a lot of renewable energy, but we don’t have it when we need it.

And we don’t know how to make batteries, but we know how to turn the cloud into a battery, a negative battery.

But for technical purposes, the negative battery is just the positive battery or a different type. – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI

AI & SDGs | What Clicks Actually Mean

Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI, discussed the link between Artificial Intelligence and the Sustainable Development Goals.

Here is the episode:

AI & SDGs | What Clicks Actually Mean

We need to transform the sort of environmental and sustainable development goals, we need to transform them into perceivable immediate actionable sets, and very offensive, very, not offensive, but very aggressive.

All AI solutions, which are trained exclusively with data coming from a single human person, are biased.

So basically, if you take the word of any single person, you are biased.

So basically, all the solutions that are using judgments or labels or supervision of any sort from a single person per case are by definition of the word bias, and we have solutions for this.

And we have a solution that instead of avoiding bias, measures the types of bias that are being experienced. It actively tests the user request to trick the user of having a biased procedure.

It goes that way to explicitly not having a bias to see if it goes the other way: by removing part of the context to see if it was the other way.

And I will give you a very simple example of a prototype that we built. We haven’t deployed it yet for the customer, but maybe we’re lucky this year. We have this solution for augmenting data and measuring the bias because we wanted to use it for measuring consecutive bias.

We don’t have this product yet. We have a lot of other projects. I won’t do this marketing campaign right now, but the idea is like this, we go to a company and go like:

Do you want to know what sort of biases your Executive Board has?

Cool! Give them this link.

And that link gives you a series of very boring administrative tests: look at some resumes, read some e-mails, but it’s booby-trapped.

For instance, if I show you the profile of a person, I will measure whether you click on the pictures of a certain job, more often than the pictures of something else.

Also if you click on the picture from a CV, you are biassed.

If you click, if you express intention of seeing, you are biassed.

My girlfriend always makes fun of me:

You know, you will have so many girls that you will need to interview, you have so many girls that will be around you. And I go like yeah, but my point is to make sure that I’m a good manager. I want to make sure that I do not put into me information that I know will hurt my decision process.

It is my job to protect myself from being a sexist. – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI

Knosis and Magurele Science Park join forces

We are glad to announce that we join forces with Măgurele Science Park community for a fruitful partnership that will bridge the gap between the business and academic environment.

At Knosis, we are passionate about transforming the fruits of state-of-the-art research and innovation into real-world use cases, which deliver measurable business value.  Knosis.AI offers access to a marketplace for Augmented Artificial Intelligence (AAI) in which human attention and knowledge meet Machine Learning algorithms, creating Hybrid Intelligence capable of encoding/decoding, classifying and processing visual and textual patterns, and (semi-) natural language processing (NLP). Thus, Knosis offers a HUB for AI, where you have access to:
  •       Augmentation for data in any format (image, text, video, audio, IoT in-field measurements)
  •       Experts for augmenting the data, including sensitive data
  •       Data management system (DMP), with highly secured access control
  •       Pre-trained AI models that can be re-trained, calibrated, tested and published directly from the HUB
  •       User-friendly pattern models’ dashboard 
  •       AI map to compare the quality of the AI models in relation to the market and to the state-of-the-art 
 Our expertise is a well-knit puzzle of machine learning, data integration and management and service-oriented enterprise IT architecture and development. As the boundary between human and digital consciousness becomes more difficult to navigate through, modern workers want to acquire skills that give them long-term personal and professional autonomy. This is why Knosis uses a technology that is being patented (Human-to-Human, Human-to-Machine, Human-to-Machine-to-Human, H2M2H) to combine the two learning streams. Thus, people help the AI to learn, while the AI help people to develop automation & scripting skills and learn common expressions in a user-friendly environment, without the need for coding skills and knowledge, so that attaining digital and coding skills becomes a natural and social process. Therefore, we are looking for partners to join us in this journey. Our vision is to remove the barriers between human and artificial intelligence. We believe in a world of equal access to information, in which the goal of innovation becomes sustainability of life, culture, education and environment.

Recomandările Knosis pentru Consultarea Publică A.D.R. privind caietul de sarcini pentru transformarea digitală a administrației publice din România

Vă aducem la cunoștință sugestiile noastre pentru îmbunătățirea caietului de sarcini A.D.R. pentru transformarea digitală a administrației publice din România.

Ne vom referi în cele ce urmează la îmbunătățirea câtorva aspecte legate de inteligență artificială, în calitate de specialiști și dezvoltatori de soluții software care integrează 4AI*, un termen mai specific pe care îl folosim la Knosis.ai, Jiratech și Envisage.ai pentru a defini cele 4 niveluri de inteligență ale unui sistem:

  1. Aware (are acces la informațiile relevante) – sistemul este integrat cu surse de date rapide și clare care capturează în mod relevant și corect informații relevante pentru fenomenele observate/controlate.
  2. Augmented (urmărește, în timp util, relații relevante între informațiile disponibile) – sistemul are capabilitatea de a aplica funcții existente peste datele furnizate și de a determina funcții noi, în urmărirea unor funcții obiectiv, adesea multiple.
  3. Automatic (execută, în timp real, operații utile cu informațiile disponibile) – sistemul își poate desfășura toate sarcinile interne de calcul și analiză fără a necesita în mod strict supervizare umană.
  4. Autonomous (propune/generează, testează și prioritizează, în timp util, operații, reguli și relații noi și util procesului desfășurat) – sistemul își poate desfășura activitatea și externă fără a necesita supraveghere umană.

Așadar, propune ca printre criteriile de selecție formulate în caietele de sarcini pentru proiectele din sectorul public să fie incluse și aspecte legate de:

  1. Interoperabilitate și federativitatea datelor și a proceselor instituționale
  2. Interoperabilitate Europeană și internațională
  3. Accesul la datele personale în forme ușor de interpretat atât oamenilor cât și computer-ului
  4. Inteligență Artificială (IA) Augmentată în mod responsabil
  5. Includerea de definiții și proceduri de înregistrare și jurnalizare criptografică distribuită a mijloacelor de notarizare și de probare a înscrisurilor digitale în LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995, a notarilor publici și a activității notariale.

1. Interoperabilitate și federativitatea datelor și a proceselor instituționale

Pentru construirea unui sistem informatic robust, durabil, transparent, eficient și cu adevărat inteligent propunem ca instituțiile să folosească un standard de calitate comun la nivelul comunității europene pentru a asigura interoperabilitatea datelor și proceselor inter- și trans-instituționale, precum:

Astfel, ne asigurăm că soluțiile software dezvoltate folosesc un dicționar convergent, și pot fi astfel operate de mai mulți actori, indiferent de limbajul în care au fost programare. Această bună-practică reduce confuzia dezvoltatorilor, reduce numărul de erori umane în dezvoltarea și testarea aplicațiilor și elimină nevoia de a reconceptualiza definiții deja folosite de alte instituții.

Suplimentar, recomandăm ca toate numerele de ordine emise, intern sau extern, de către instituțiile din România să fie post-înregistrate într-un sistem de jurnalizare distribuite la restul instituțiilor (de facto, într-un blockchain instituțional), pentru a spori transparența instituțională, pentru a evita apariția erorilor umane și pentru a evita inconsistențele instituțiilor publice.

O astfel de încredere și vizibilitate notarială între instituții sporește gradul de verificabilitate a conformității și reduce semnificativ efortul necesar organelor de control pentru validarea conformității înscrisurilor și a proceselor din care acestea au făcut parte.

2. Interoperabilitate Europeană și internațională

Pentru a avea o administrație publică aliniată la standardele Uniunii Europene și internaționale, propunem uniformizarea taxonomiilor și ontologiilor folosite în procesul de dezvoltare software cu cele publicate de Comisia Europeană în toate proiectele de IT implementate în administrația publică: https://op.europa.eu/en/web/eu-vocabularies. De menționat este că majoritatea acestor taxonomii conțin și memoriile de traducere în cele 23 de limbi europene și în limba engleză.

În acest mod administrația publică românească poate beneficia de expertiza și bunele practici ale altor țări europene. Mai mult, prin abordarea implementării unor traduceri standardizate și a unor taxonomii uniforme, se crește viteza de inter-operare a serviciilor expuse de administrația publică cu serviciile expuse de Comisia Europeană, de instituțiile europene și de instituțiile altor țări membre.

3. Accesul la datele personale în forme ușor de interpretat atât oamenilor cât și computer-ului

Conform prevederilor Regulamentului General Privind Protecția Datelor (GDPR), în speță conform Articolului 20 care descrie Dreptul la Portabilitatea Datelor, toate instituțiile ar trebui să asigure accesul la datele personale deținute.

În acest sens considerăm oportună implementarea unor sisteme informatice care asigură transparența și accesul cetățenilor și legitim-delegaților lor la datele personale, atât pe înțelesul oamenilor („human- readable”), cât și al computer-ului („machine-readable”).

Publicarea ontologiilor și taxonomiilor (numite în limba engleză „Domain Model”) facilitează vizibilitatea și inter-operabilitatea între sistemele dezvoltate, dar și accesul legitim din partea sistemelor autorizate din sectorul private.

Concret, prin includerea în caietele de sarcini ale unor cerințe de redactare și de publicare a specificațiilor de serviciu (eg. Web service) și a formatelor de transport de date în unul dintre formatele de facto folosite (OpenAPI, gRPC, GraphQL) se asigură reducerea timpului de dezvoltare, reducerea numărului de defecte nedetectate la testare și creșterea coeziunii dintre sistemele informatice ale sectorului public dezvoltate de furnizori diferiți în perioade responsabile.

4. Inteligență Artificială (IA) Augmentată în mod responsabil

Propunem regândirea proceselor de automatizare implementate de către instituții în jurul operatorului uman, care poate contribui la îmbunătățirea proceselor adaptiv-iterative („as-you-go”), prin învățare asistată, hibridă, H2M2H (Human-to-Machine-to-Human) rezolvând astfel problema testării necuprinzătoare efectuată în prezent pentru soluțiile de automatizare de tip RPA (i.e. Robotic Process Automation).

Procesele RPA și-au dovedit slăbiciunea prin faptul că sunt netestabile și neadaptabile, limitate la procese statice, care necesită atenție umană pentru redefinire la majoritatea schimbărilor de proces/flux urmărite, inclusiv la schimbări ale interfețelor grafice ale aplicațiilor sau la actualizări ale sistemului de operare sau ale aplicațiilor de navigare Internet/Intranet (browsere). Îndemnăm astfel automatizarea responsabilă și sustenabilă cu ajutorul Inteligenței Augmentate Artificial (IAA).

Un element cheie al AI responsabil este acoperirea cu teste repetabile a funcționalităților dezvoltate, atât a componentelor software deterministice (automatizare convețională, statică), cât și a componentelor de deep machine learning ce implică calibrarea-antrenarea și testarea-validarea periodică pe seturi de date mai ample, mai complexe și cu mai mare varietate.

Propunem ca minim standard de acceptabilitate ca cel puțin 80% funcțiile unui sistem software să fie testate de cel puțin un test automat, pentru a asigura funcționalitatea procesului. Suplimentar, pentru recâștigarea încrederii publice, considerăm că descrierea completă a tuturor testelor efectuate pentru aprobarea instalării unui sistem software în sectorul public trebuie prezentate într-o formă publică, pentru a asigura o șansă în plus de detectare a defectelor și viciilor ascunse prin inspectarea de către experții din mediul public.

În cele din urmă, propunem ca orice cetățean să poată avea acces liber și gratuit (eventually open source) la codul soluțiilor software dezvoltat la comandă pentru instituțiilor publice pe una dintre platformele open-source disponibile online sau, preferabil, pe o platformă open-source operată de Statul Român, care să suporte cel puțin operațiile de tip ”git” pentru jurnalizarea editărilor de cod, dar și pentru auditarea/controlul proceselor de instalare-continuă, integrare-continuă și învățare/adaptare- continuă (Continuous Deployment, Continuous Integration, Continuous Learning; CI/CD/CL).

Asemenea legilor unui stat, asemenea actelor normative ale unui guvern – codul, care specifică buna- funcționare a serviciilor și aplicațiilor ce operează în sectorul public, este un bun intelectual și patrimonial de domeniu public, de interes public și de acces comun.

5. Includerea de definiții și proceduri de înregistrare și jurnalizare criptografică distribuită a mijloacelor de notarizare și de probare a înscrisurilor digitale în LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995, a notarilor publici și a activității notariale

Pentru fluidizarea activității economice în mediul digital, un element cheie al sectorului public îl reprezintă corpul notarilor publici, care, împreună cu instituțiile publice, ar putea opera infrastructura digitală necesară pentru înregistrarea înscrisurilor digitale, incluzând certificate digitale, semnături digitale, contracte executate digital („smart contracts”), jetoane, chitanțe și bilete de proprietate înregistrate digital („NFT – non-fungible tokens”) și valori reținute sub formă de monede digitale. În scopul creșterii volumului de activitate realizabilă de către notarii public, propunem includerea în Legea 36/1995 a articolelor necesare pentru definirea elementelor de infrastructură digitală (certificat, semnătură, autentificare, document, jeton, contract – digitale) și pentru abilitarea notarilor publici înspre adoptarea și calificarea tehnologică necesară operării de astfel de servicii notariale moderne.

Astfel, atât cetățenii români cât și instituțiile publice din România vor putea beneficia pe teritoriul propriei țări, în propria limbă, conform legilor României, de vehiculatele avantaje ale „blockchain” (numele anglo-saxon pentru jurnalizare verificabilă în mod distribuit/descentralizat), fără a mai fi nevoiți să importe și să depindă de tehnologii similare realizate și administrate în afara blocului european.

În speranța unui viitor informatic democratizat, transparent și echitabil, vă stăm la dispoziție pentru clarificări suplimentare la adresa: contact@knosis.ai

Semnatari:

Bogdan Bocșe – Director General la Envisage.AI, Inginer în Calculatoare și Automatizări

Radu Jinga – Director Tehnic la Knosis.ai, Inginer în Automatizări și Calculatoare

Alexandru Irimia – Director pentru Integrare la Knosis.ai, Inginer în Automatizări și Calculatoare

Andrei Stoicescu – Director Tehnic la Envisage.ai, Inginer în Automatizări și Calculatoare

Lavinia Iancu – Director Relații Publice la SUSTENOBIL PR/ODUCTION, Drd. Management în Academia de Studii Economice București

 

Referințe și mai multe detalii despre propunerile menționate:

DeepVISS – cod public https://github.com/deepviss-org/deepVISS-TAG

DeepVISS – organizația https://deepviss.org/

Procese cu inteligență augmentată artificial

Note după consultarea pe tema inteligenței artificiale la Parlementul European 

10 Pillars of a European Digital Strategy on Artificial Intelligence

The Eight Guilds of Machine Learning

The Virtuous Circle of Intelligence

Truthful AI (https://arxiv.org/abs/2110.06674)

Responsible AI (https://eprints.whiterose.ac.uk/162719/)

Dimensiunea Științifică a Artei

Bogdan Bocse, CEO @ Knosis, vorbește cu doamna Mihaela Ghiță despre AI, Deep Fake, Deep Learning și diferențele dintre arta creată de roboți și cea creată de oameni, în cadrul emisiunii „Știința 360”, rubrica „Dimensiunea Științifică a Artei”, de la Radio Romania Cultural.

 

Dimensiunea Științifică a Artei

Care e diferența dintre Deep Fake și Deep Learning, doi termeni care creează adesea confuzie?

„Noi am ajuns să ne temem de tehnologia nouă, care ar putea să ne ajute, din cauza faptului că nu putem s-avem încredere în aproapele nostru.” – Bogdan Bocșe

Când AI-ul creează ARTĂ

Există experimente în care computerul, sau inteligența artificială, creează artă: că e vorba de desene după model, sau reproduceri sau chiar lucrări abstracte să le zicem ”originale” create de aceste mașini.
Cert este că programatorii creează algoritmi inteligenți utilizați pentru a picta, a scrie poezii sau a compune muzică.
Întrebarea care se pune, este una de ordin filosofic:

Cine este de fapt creatorul, Inteligența Artificială?

Sau Inteligența Artificială este doar un alt instrument de care se folosesc artiștii?

Dimensiunea Științifică a Artei

Care e diferența dintre arta făcută de om și cea făcută de computer?

Mașinile pot face artă demonstrabil mai bine, sau demonstrabil mai rău, decât oamenii?

„Ne așteptăm de la profesorii umani să aibă o programă. (…) Însă, oamenii, în societatea lor, sunt cei programați. Ce e robotul în cazul acesta?”

How can we change the paradigm of AI usage?

How can we change the paradigm of AI usage? If more of the 8 billion people will want to study math, then we have a chance.

If they don’t, then we don’t.

It’s that easy. – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis

How can we change the paradigm of AI usage?

The science-based path

The only relevant metric is how many of the 8 billion minds on this planet think efficiently using concepts that outreach to Artificial Intelligence, mathematics to topology, and to computer science.

If we managed to replace our to make our thinking and our language more efficient in order to leverage these tools, then they will be tools for the good, for improvement, for reducing the parasitic impact that we have on the environment.

The anthropocentric path

On the other hand, if we just use technology in an anthropocentric fashion, as we have done and as we do, then it will just speed up the black hole.

 

Find out more on the Artificial Intelligence and Sustainability topic here: DOES AI DO MORE HARM THAN GOOD TO THE WORLD?

Do you want to implement AI in your organisation?

At Knosis, we use the power of 4AI and created  a marketplace where human attention and knowledge meet the Machine Learning algorithms to create ?????? ????????????, able to:

  • encode & decode
  • classify
  • process:
  • visual
  • textual patterns
and – SOON –
  • multi-lingual &
  • natural language models
… through computer vision technology.

Do you want to join us in the AI rEvolution?

At Knosis, we strongly believe in a future in which humans and machine collaborate to discover, create and accomplish.

Therefore, we would like to invite you to take part in that future not as a simple user, but as a mentor.

Join us for the AI revolution!

Do you want to build sustainable and useful initiatives, using AI?

Our team is open to sharing our experience so that you too can get started on the journey towards 4AI*: Aware, Augmented, Automatic and Autonomous Intelligence.

Reach out here!

We’ll get back to you as soon as possible with suggestions suited for jump-starting your journey into machine learning, computer vision, predictive analytics and emergent technology.

Does AI do more HARM than GOOD to the world?

Does AI do more HARM than GOOD to the world? Bogdan Bocse, CEO @ KNOSIS, explains his perspective in a dialogue about Sustainable Development Goals and Artificial Intelligence.

Does AI do more GOOD or HARM to the world?

The answer to your question depends on the collective choice we, as a civilization, have not yet made. And that choice has to do with picking one of two roads.

The path of evidence-based science

If we pick the road of understanding WHY these concepts work: WHY Artificial Intelligence work, how to make it more efficient, or how to make it make itself more efficient.

If we go down that road of, let’s say, science, of investigation, of measurement, of having measurable statements in our communication, in our products and in our interfaces, then decidedly, all emerging technology, which is colloquially called „Artificial Intelligence” is our only chance for the future.

The current path

However, if we keep down the current path of maximising, profit, consumerism and usability, for the laziness of the mind of the uneducated masses who consume, if our primary objective is to increase the consumption of the masses, which I will emphasise that at the moment, unfortunately, and regrettably, 80% – 90% of Artificial Intelligence deployments are used for processes which maximise consumption, if we keep doing this, the only thing AI will help us to do is to burn the planet faster.

Now, so it’s the decision we face with Artificial Intelligence and with all the connected & associated technology, like distributed ledger, the Internet of Things, all of these are instruments from the same Symphony.

If we conduct the symphony for the purpose of maximising the objectives of the 19th century, then, I think, it will shorten the lifespan of our civilization.

And from a karmic point of view, I can’t help but agree that if we use super technology in order to just think about ourselves, we should disappear and make room for something else.

80% – 90% of the industry is explicitly part of the problem

However, if we take this call to action that nature has put upon us – to invest in technology that is sustainable, which makes itself more sustainable by operation – and there are a lot of initiatives, some of which are in our current portfolio, that can be part of the solution – but regrettably, at the moment, 80% – 90% of the industry is explicitly part of the problem by the fact that they are recklessly, recklessly increasing the energy footprint and the carbon footprint of grossly inefficient computational deployments, which are usually referred to as the cloud.

So basically, the part of it that is destroying the Earth is the Cloud. Not the technology itself, but the centralization of it.

to be continued

What is Artificial Intelligence?

Artificial Intelligence has been a DREAM of humankind, a PERFECT TOOL designed to solve the issues we have been long thinking of, in a FASTER, SMARTER way, WITH fewer RESOURCES. But what is Artificial Intelligence?

 

BUT are all these expectations around AI REALISTIC or are they simply SCIENCE-FICTION SCENARIOS?   

Well… to find out, we have to clarify:  

  • what Artificial Intelligence stands for 
  • and most importantly what it does NOT stand for. 

 

We have been talking about Artificial Intelligence for many YEARS, and every time we think of MORE and MORE diverse areas in which this technology can be used (boom! ideas, flashes, connections, neurons signals in a fast-forward glimpse), when in fact, WE DON’T NOTICE IT ANYMORE, yet we use it in our everyday life. 

What is Artificial Intelligence?

At a very low level, a pocket computer, a smartphone and a microwave oven contain and show: 

  • INTELLIGENCE – [as the ability to solve autonomously a defined set of problems]

  • of ARTIFICIAL origin – [built and put in place through the human activity]

  Aware

  • Aware – the system is integrated with FAST and CLEAR DATA SOURCES that CAPTURE relevant and correct information on the observed/controlled phenomena.  

For example: a mobile phone that can record position, acceleration, image and sound is partially “aware” of its environment. 

  Augmented

  • Augmented – the system has the ability to APPLY existing FUNCTIONS OVER the DATA provided and to DETERMINE NEW FUNCTIONS, in pursuit of (multiple) objectives.  

For example: a financial analyst (human or artificial) who observes and identifies new patterns in the behaviour of credit consumers, with the dual goal of limiting his/its exposure and maximizing his/its profitability. 

  Automatic

  • Automatic – the SYSTEM CAN PERFORM ALL INTERNAL TASKS of calculation and ANALYSIS without strictly requiring human supervision.  

For example: when our SYSTEMS are at a HIGH LEVEL OF USE ? ? ? and AUTOMATICALLY decide to temporarily add, for a fee, ADDITIONAL COMPUTING RESOURCES in one of the computing assemblies, in order to reach a DEADLINE of completion of processing.

Autonomous

  • Autonomous – the SYSTEM can CARRY OUT ITS ACTIVITY without requiring human supervision.  

For example: an industrial process, an autonomous machine such as autonomous vacuum cleaner (we’ve been long dreaming of – ❤️❤️❤️) or the industrial robots or the dancing Robots. 

  

Now let’s come back to what AI can do and what it can’t do! 

It is probably one of the questions that are on the lips of all those who want to better understand this technology. 

While Artificial Intelligence is most of the time seen as A CRUTCH TO COMPENSATE for the HUMAN COMPETENCE or LACK OF EFFICIENCY, we need to (re)connect this concept to technical, economic and practical reality.  

 

But how do we do that?  

  

Well, we will try our best to explain that in the following minutes. 

  

So, what is Artificial Intelligence and what it can do?

  

AI can help us DISCOVER a WRONG SOLUTION FASTER so that WE CAN MOVE FASTER TO THE RIGHT ONE.  

  

At the same time, AI CAN HELP US GET THE INFORMATION and INTERPRETATIONS we need to make RELIABLE DECISIONS IN SHORTER TIME. 

  

In order words, FAIL FAST! 

So, what AI can’t do? 

  

ACCOUNTABILITY 

  

As we established what AI could do for us, there is, however, one thing that ARTIFICIAL INTELLIGENCE CANNOT DO: TO TAKE ON OUR RESPONSIBILITY.

We, as directors, coordinators, administrators of a company, remain ACCOUNTABLE for the mistakes made by our employees, or … in this case by a system. 

  

And one thing is for sure!  

  

There are domains that can be partially/entirely led by Artificial Intelligence, such as Project Management: where algorithms can pursue much more advanced solutions than those used by humans, HUMANS and MACHINES can TEAM UP TO ENHANCE THEIR CAPABILITIES.  

  

And one example we can name here is the P.E.R.T. model which, although it has been known since 1960, only now becomes feasible with the help of AI and modern computing power, precisely because of the large volume of calculations required to apply the method. 

Now just imagine the change to see in the world and AI will help!

Artificial Intelligence at Knosis

At Knosis, we use the power of 4AI and created  a marketplace where human attention and knowledge ? meet the Machine Learning algorithms ?️ to create ?????? ????????????, able to:

➡️ encode & decode
➡️ classify
➡️ process
✅ visual
✅ textual patterns
and – SOON –
✅ multi-lingual &
✅ natural language models
… through computer vision technology.

Join us in building a universal dictionary of concepts from which people and machines can learn, in perfect symbiosis, by:

  • creating a FREE account in KNOSIS
  • contacting us, if you want to implement AI in your organisation!