HUMAN VS MACHINE

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o discuție despre Om vs. Machine. Care este condiția curatorială de constatarea a existenței artei? Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială, ne ajută în înțelegerea acestui concept. 

 

Human vs Machine

Arta creată cu ajutorul mașinilor, prin intermediul Inteligenței Artificiale, este acum posibilă. Întrebarea care se pune este dacă mașina devine creatorul sau omul care programează mașina are rolul creatorului? 

Pentru a putea programa o mașină sa creeze un obiect de artă, se presupune că programatorul știe ce este obiectul de artă. Programatorul trebuie să știe care este condiția care trebuie îndeplinită, principiul obiectului de artă, chiar dacă nu el este cel care se ocupă în mod direct de realizarea ei. 

Care este condiția curatorială de constatarea a existenței artei?

Care sunt condițiile minime ce trebuie îndeplinite pentru a spune că un obiect este artă? 

Toată discuția se află în jurul acestei întrebări. Dacă acest ritual de constatarea a artei există, atunci el poate fi transmis către orice mașinărie. Asemeni unui student care merge la o Academie de Arte, AI poate să învețe treptat aceste mecanisme de constatare a artei. 

„Înainte să devină artist, orice artist bun este în primul rând un bun curator.”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Este foarte important să cunoaștem ce au făcut alții, să conceptualizăm lucrările ce au fost deja făcute. Astfel, putem realiza daca ceea ce creăm este ceva nou sau nu. 

Ce trebuie programatorul să știe pentru a învăța o mașină să fie artist?

Programatorul are nevoie de un profesor de artă care să fie dispus să răspundă la întrebări punctuale, într-un timp rezonabil. Dacă punem la dispoziția mașinii un astfel de expert, care să răspundă la întrebări asemeni unui profesor implicat, Inteligența Artificială va fi capabilă să creeze artă.  

„Limitarea fundamentală este legată de ideea - Ce mai pot face oamenii ca să țină pasul?”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Tehnologia devine din ce în ce mai prezentă în viața noastră, mai cu seamă în viața artistică. Sunt tot mai multe mașinării care creează, într-un fel sau altul artă, sau artiști care se folosesc de Inteligența Artificială pentru a realiza artă. 

„În opinia mea, conștiința colectivă umană, în toate funcțiile ei non-vitale (știință, artă, poezie, dragoste etc.), a fost iradiată la Hiroshima, iar noi trăim în mentalul colectiv cu șocul acelei traume.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială.   

Human vs Machine

Dacă v-a plăcut articolul nostru din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale! 

AI creează Artă

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o discuție despre arta creată de Inteligența Artificială. Cum este posibilBogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială, ne ajută în înțelegerea acestui nou concept. 

Valența creativă a AI

Inteligența Artificială are și o valență creativă. Există experimente în care computerul sau Inteligența Artificială creează artă, fie că este vorba despre reproduceri, sau chiar de lucrări abstracte, create de aceste mașini.  

Cert este că, programatorii sunt cei care creează algoritmi inteligenți utilizați pentru a picta, a scrie poezii sau a compune muzică. Întrebarea care se pune este una de ordin filozofic, mai degrabă.  

Cine este artistul?

Întotdeauna simțim nevoia să existe un singur câștigător. Întrebarea este validă, dar spațiul în care punem această întrebare, trebuie extins. Cine este creatorul? 

Fără nicio îndoială, creatorii suntem noi, creatorii acestei tehnologii, creatorii acestei societăți, acestei comunități, a internetului. Noi suntem responsabili de ce se întâmplă în mediul virtual, însă nu suntem singurii. În această lume virtuală a internetului, au apărut fragmente de intuiție, programe care recunosc evenimente, persoane și repere din tot felul de domenii.  

„Omul va fi incapabil să deceleze realitatea materială, pe care noi o vedem în jurul nostru, de o realitate falsificată.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Nu există niciun motiv pentru care să presupunem că lumea virtuală trebuie să fie sub altă înfățișare decât lumea reală. Avem la îndemână imagini ale realității care sunt aproape imposibil de distins. Ne apropriem din ce în ce mai mult de punctul în care, simțurile noastre de sine stătătoare, nu vor mai putea face diferența dintre o imagine falsificată și o imagine făcută de un fotograf. 

„Calculatorul știe să fabrice realitate, mai repede decât știe mintea noastră să o deceleze și să o distingă.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Mașina creează arta?

Sau omul comandă mașina, iar Inteligența Artificială este o extensie a mâinii artistului?  

Este o asemănare parțial corectă. Tehnologia este o extensie, o prelungire a brațului și a ochiului. Întotdeauna tehnologia este instrumentul. Partea lipsă din întrebarea de mai sus este educația. Masa pe care se obține pârghia dintre om, în calitate de creator, și respectiv, situația în care omul ajunge să fie dependent al instrumentului. Masa pe care se stabilește această pârghie este înclinată de importanța pe care o dăm educației. 

„Diferența între sclav și stăpân nu este biciul, ci felul în care știi să mânuiești pana și cum/cui știi să  scrii.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Accesul la tehnologie este doar o formă mai eficientă de a accesa aceste „superputeri”, care acum sunt disponibile. Răspunsul la întrebarea de mai sus depinde de o alegere colectivă; dacă suntem prea leneși să învățăm sau dacă ne dăm seama ca abia am început și avem atât de multe lucruri de făcut. Este o alegere colectivă, la care niciunul dintre noi nu poate să răspundă singur, dar la care toți contribuim. 

„Eu sper că noi, oamenii, vom rămâne arhitecții, artiștii, poeții care țin în mână pana.”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

AI crează Artă

Dacă v-a plăcut articolul nostru din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale! 

Deep Fake & Deep Learning

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o două noi concepte, Deep fake & Deep learning. Ce sunt, cum acționează, sau cum se diferențiază, aflăm de la Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială. 

Deep Fake & Deep Learning

Sunt doi termeni proveniți din limbajul programatorilor, și pentru care nu există termeni în limba română. Termenul de Deep fake se referă la falsificarea realității, și cu siguranță ați văzut astfel de videoclipuri în ultima vreme.  

Într-un astfel de Deep fake, Barack Obama făcea o declarație injurioasă la adresa lui Donald Trump. Chipul era chiar al lui Obama, așezat în scaunul său prezidențial, mișcarea buzelor era aceea a mesajului pe care îl transmite, dar vocea, mimica feței, detaliile de dinamică ale corpului, erau ale altei persoane, ceea ce numim Deep fake. 

Cu alte cuvinte, ajutați de computer și de ceea ce numim Deep learning, putem pune mesaje false în gura unor oameni cu credibilitate pentru a manipula.  

Ce face Deep fake și care este corelarea cu Deep learning?

Deep fake înseamnă o tehnologie capabilă să înțeleagă și să modeleze percepția și semantica vizuală, auditivă și de context. Această tehnologie îți permite să câștigi vizualizări noi și să îmbini cuvintele cu fața unui anumit om. 

„Putem să folosim acest instrument pentru un scop înnobilatator sau pentru un scop înjositor.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială. 

Semnătură și intenție

Acesta este diferența dintre un artist și un falsificator. Diferența stă în semnătură și în intenție. Semnătura este cea care confirmă către ceilalți membri ai societății, intenția. Intenția falsificatorului nu poate să fie aceea de arăta lumii ce a văzut, simțit, creat, ea este o mascare a intenției reale, o minciună. Ideea falsificatorului este că acesta se preface că a creat ceea ce au creat alții. 

Această intenție materializată prin semnătura, falsă sau nu, este într-un fel simbolic și diferența între Deep learning și Deep fake. Este aceeași unealtă, aceleași tipuri de calcule, aceleași corelații și aceleași simulări, care sunt puse în slujba unei intenții bune sau a unei intenții rele. 

Aceste tehnologii de Deep learning și Deep fake sunt doar două fațete ale aceluiași instrument, o dată puse în slujba încrederii umane, și altă dată, sunt puse în slujba răului, a profitării, a manipulării. 

„Noi am ajuns să ne fie frică de tehnologia nouă, care ar putea să ne ajute, din cauza faptului că nu putem sa avem încredere în aproapele nostru.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială.

Deep fake vs Deep learning

Întrebarea este dacă cineva ne poate face rău cu această chestie bună. Până la urmă aceste tehnologii sunt lucruri bune. Dacă peste 10 ani, copiii ar putea să scrie un scenariu din asta, să facă un film, să aibă Disney-ul lor la ei acasă, sigur ar fi o chestie bună. 

„Singura problemă a oamenilor este că nu au încredere unii în alții să își ofere cadouri frumoase și puternice, fără să creadă în mintea lor, că ar putea să fie un Cal Troian.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială. 

Deep Fake & Deep Learning

Dacă v-a plăcut articolul nostru „Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?” din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale!

Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?

Continuăm seria de blog cu o nouă tematică, NFT. Ce sunt ele, cum funcționează și în ce stadiu se află tehnologia lor? Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială, ne ajută în înțelegerea acestui nou concept în dialog cu Mihaela Ghiță, la rubrica „Dimensiunea Științifică a Artei”, emisiunea „Știința 360”, de la Radio România Cultural.

Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?

Activele digitale circulă acum în spațiul internetului și, în plus, au fost vândute primele lucrări de artă digitală autentificate prin NFT. Acesta este acronimul pentru non-fungible token, un fel de contract digital inteligent, care se atașează lucrării de artă tranzacționată 

El ar trebui să conțină întreg istoricul și traseul lucrării, de la momentul ideii până la realizarea operei. În plus, tranzacțiile și proprietarii care au deținut-o. Această manieră de autentificare este încă la început și există limitări serioase ale tehnologiei în acest sens.

Ce sunt NFT-urile?

NFT-urile funcționează ca un fel de contract de autenticitate. Adică, ceea ce se scria înainte în fața notarului, acum poate fi înregistrat prin intermediul acestui contract digital. 

NFT-ul acoperă și cazuri de contracte mai complicate, în sensul că poate să includă o parte individuală, artistul, și o parte publică.

„Eu cu siguranță aș plăti mult mai mult pentru album dacă ai putea să îmi dai și dovezile a cum a fost făcut și a ce te-a inspirat. Artistul dacă este egoist, ține toate muzele pentru el. Dacă artistul este Open Source, spune ce a realizat, care a fost sursa de inspirație, ce materiale a folosit și te provoacă să încerci și tu să creezi”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în Inteligență Artificială.

Provernance & Authorship

Atunci când cumperi tot provernance-ul și tot authorship-ul unei lucrări, adică nu cumperi doar tabloul pe care îl ai pe perete, cumperi și povestea, așa cum a fost ea documentată, valoarea lucrării crește semnificativ.  

Este o diferență foarte mare între ceea ce reprezintă acum NFT-urile, și ceea ce promit ele că pot realiza. Este important să avem grijă să înțelegem drumul, de la locul unde ne aflăm, până la destinația pe care ne dorim să o avem.

„Mulți oameni investesc crezând că aspirația este realizație, dar, în realitate, realizația este un prototip, iar aspirația este încă destul de departe”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială.

NFT-ul funcționează ca un contract, care, în loc să fie scris și ștampilat la notariat, este un program pentru computer.

NFT-ul se poate atașa oricărui tip de lucrare de Artă?

NFT-ul se poate atașa oricărui tip de lucrare de Artă? Pentru Mona Lisa de exemplu? Sau este valabil doar pentru lucrările digitale? 

NFT-urile sunt un tip particular de Smart Contracts, contracte de vânzare-cumpărare cu autentificarea provenienței.

Factorul limitativ este că, între aceste concepte foarte abstracte și realitatea practică, a ceea ce înțeleg oamenii că pot cumpăra, negocia sau bifa, există o discrepanță foarte mare.

Lumea investește într-un prototip ca și cum ar fi o soluție matură, pierzând din vedere faptul că este doar un prototip. NFT-ul este la un stadiu incipient, însă au existat colecționari care au vrut să își pună la dosar această primă tranzacție.

Viitorul NFT-urilor

Este clar că, tranzacțiile din mediul virtual câștigă din ce în ce mai mult teren și că moneda virtuală va deveni curând o realitate comună. Toate acestea au creat deja un limbaj nou de exprimare, pe care este necesar să ni-l însușim. În lumea artelor sau nu, trebuie să știm la ce se referă.

Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?

Dacă v-a plăcut articolul nostru „Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?” din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale!

Is Technology Good for the Younger Generation?

„A lot of the learning process that has to do with synaesthetic representation of semantics is called, how you give meaning, to the way your senses overlap is an essential, a core component of education.

That’s how you learn how to speak.

That’s how we learn how to walk.

That’s how you learn not to touch a warm stove.

By connecting how it sounds like with what it looks like, with how it feels like with whether it cuts you, with whether it’s abrasive, all of these billions of types of operations are continually being optimised in the mind of a kid.

Now, imagine what using a tablet means to the system.

It takes away, it’s like ripping out of core sense, touch. It is destroying touch. Because touch becomes, from an informational point of view, the surface of a tablet, means no tactile information, or almost no tactile information, no texture, no temperature.

It is like getting your kids to get used to worshipping something that is dead, from a neurological point of view is like letting, notwithstanding the, let’s say, potential diseases and whatever, but giving to kids a tablet to play with it is like giving them a dead cat.

Sure, it doesn’t rot and it doesn’t stink.

But from a technical point of view, the fact that it has no texture, it has no temperature, it has no bump or no variation, it is impoverishing a core neurological process of young children.

So this neurological process is critical until about five to seven years old. So basically if you give them a tablet, you are neurologically destroying children up to seven years old and that is that has been measured.” – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI

Tastatură Braille 3D, disponibilă comunității gratuit pe GitHub

Rareș Manolache, un tânăr cu experiență în modelarea 3D, a creat primul prototip DIY al unei tastaturi QWERTY Braille, gândit pentru a putea fi imprimat 3D, și a publicat proiectul pe platforma GitHub, un website cu resurse open-source, de unde poate fi descărcat gratuit și confecționat la orice centru de imprimare 3D.

 

Proiectul de inovație a pornit de la o constatare: faptul că există o nevoie reală, dar tastaturile pentru nevăzători sunt puține pe piață și foarte costisitoare, prețul lor pornind de la 200 euro. Pentru că nu există o alternativă completă la această situație, inginerul Rareș Manolache a creat prototipul de tastatură Braille 3D pentru a oferi acces la oportunități pentru persoanele cu abilități speciale, cu instrumente potrivite pentru ei.

Tastatura folosită pentru primele prototipuri este o T-Dagger Bora Mechanical ​Blue Switch cu un aspect de tip Tenkeyless (87 keys, 80%), iar tastele au un profil DSA, deoarece acesta are un profil redus cu vârf sferic și permite o mai bună plasare a simbolurilor Braille peste fiecare tastă. Imprimarea 3D s-a făcut folosind tehnologia SLA cu ajutorul imprimantei Prusa SL1.

„Acest proiect a pornit ca un hobby, m-am gândit cum am putea să creăm o tastatură care să vină în ajutorul persoanelor nevăzătoare și să aibă un preț accesibil. Primul prototip al tastaturii a fost inspirat de informații găsite pe internet. Am creat 80 de abțibilduri cu simboluri Braille, care se lipeau pe o tastatură mecanică existentă cu switchuri clicky (fiecare apăsare de tastă creează un click strident). Al doilea prototip are la bază abțibildurile create anterior transformate în taste individuale pentru fiecare caracter în parte, care pot fi montate pe orice tastatură mecanică cu switchuri de tip MX. Acum lucrăm la cel de-al treilea prototip care va fi construit de la zero și cuprinde modelul 3D pentru întreg layout-ul de tastatură Braille, însoțit de o fișă de produs a tastelor și tuturor părților componente.” – Rareș Manolache, Co-Founder & CTO Printed

Tastatura poate fi produsă din rășină la un cost de aproximativ 120 euro, semnificativ mai mic față de tastaturile din comerț, cost ce include materia primă, imprimarea 3D și manopera de curățare și montare, însă costul se poate eficientiza pentru producții în serii mici.

Proiectul de cercetare a fost susținut financiar de Knosis.

„Faptul că telefonul mobil a devenit principalul dispozitiv de navigare online, ne limitează la folosirea a două degete cu care ne exprimăm, de aceea propunerea lui Rareș Manolache de a confecționa acest model 3D de tastatură s-a potrivit ca o mănușă. Tastatura 3D Braille creată de el este un prilej de a chestiona cum tehnologia poate îmbunătăți inteligența artificială sau naturală, de care beneficiază persoanele cu abilități diferite, variate și valoroase, pentru a construi o Lume Nouă Digitală mai inclusivă. Ne dorim astfel să aflăm de la oameni cum putem proiecta și calibra produsele software și hardware pentru a venit în ajutorul persoanelor cu abilități diverse.” – Bogdan Bocșe, Specialist în Inteligență Artificială și CEO @ Knosis.

Prototipul a fost testat cu ajutorul asociației AMAis:

„De peste 5 ani, la AMAis organizăm ateliere în care nevăzătorii învață să folosească tehnologia. Utilizarea laptopului sau a calculatorului ocupă un loc important. Una dintre cele mai mari provocări auzite de-a lungul timpului de la cursanții  începători e că vor să învețe mai repede tastatura, locul fiecărei taste. Cred că proiectul tastaturii în Braille ar însemna un real ajutor pentru persoanele cu deficiențe de vedere, ar face pași mai rapizi către independență.” – Alexandru Cucu, Tech Lead @ AMAis

Cele două companii, Printed și Knosis.AI, împreună cu asociația AMAis doresc să îmbunătățească prototipul și să pună la dispoziție tastatura Braille școlilor pentru copii cu nevoi speciale și asociațiilor interesate de incluziunea socială.

Despre Printed

Compania Printed oferă servicii de consultanță, design, creare și personalizare de modele de imprimare 3D, utilizând cele mai avansate tehnologii disponibile pe piață.

Despre Knosis

Compania Knosis.AI oferă un marketplace de Inteligență Augmentată Artificial (IAA) în care atenția și cunoștințele umane întâlnesc algoritmii de Machine Learning, creând Inteligența Hibridă, capabilă să codeze și să decodeze, să clasifice și să proceseze tipare vizuale și textuale, precum și limbaje naturale și semi-naturale.

Despre AMAis

Misiunea AMAis este de a construi o societate echitabilă pentru persoanele cu dizabilități temporare sau permanente prin aplicarea principiilor designului incluziv în: arhitectură, tehnologie, proiecte sociale. Astfel AMAis proiectează și construiește incluziv, accesibilizând lumea fizică (ex. clădiri de birouri, locuințe, parcuri), dar și lumea virtuală, construind aplicații unde nevăzătorii descoperă prieteni și experiențe noi, dezvoltând proiecte sociale prin care persoanele cu dizabilități să capete o viață independentă prin ateliere de mers cu bastonul, gătit, dezvoltare personală și tehnologie.

The Undecalog (11 Rules) of Intelligent Systems Design

  1. Intelligence requires autonomy over a memory, with at least one part sealed (secret).
  2. Intelligence is capable of measurement (observation) in its environment or vicinity.
  3. Intelligence requires autonomy over functional application (mapping) and definition (learning).
  4. Intelligence requires at least one computable objective function (purpose).
  5. Intelligence is at least 1-bit aware of its environment (representation of perception).
  6. Intelligence is at least 1-bit aware of itself (representation of proprioception).
  7. Intelligence is capable of encoding internal semantics to> its peers.
  8. Intelligence is capable of decoding external semantics from< its peers.
  9. Intelligence is capable of reflection and introspection: to compute derivatives or compositions of its objective function(s) over its perceived internal states.
  10. The root-of-trust for intelligence is itself: its physical embodiment (hardware), its own code, its own measurements and its own memory.
  11. When, furthermore, intelligence becomes capable of autonomous autopoiesis (ability to self-bootstrap into a defined scope of available/discoverable environments), intelligence becomes life.