HUMAN VS MACHINE

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o discuție despre Om vs. Machine. Care este condiția curatorială de constatarea a existenței artei? Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială, ne ajută în înțelegerea acestui concept. 

 

Human vs Machine

Arta creată cu ajutorul mașinilor, prin intermediul Inteligenței Artificiale, este acum posibilă. Întrebarea care se pune este dacă mașina devine creatorul sau omul care programează mașina are rolul creatorului? 

Pentru a putea programa o mașină sa creeze un obiect de artă, se presupune că programatorul știe ce este obiectul de artă. Programatorul trebuie să știe care este condiția care trebuie îndeplinită, principiul obiectului de artă, chiar dacă nu el este cel care se ocupă în mod direct de realizarea ei. 

Care este condiția curatorială de constatarea a existenței artei?

Care sunt condițiile minime ce trebuie îndeplinite pentru a spune că un obiect este artă? 

Toată discuția se află în jurul acestei întrebări. Dacă acest ritual de constatarea a artei există, atunci el poate fi transmis către orice mașinărie. Asemeni unui student care merge la o Academie de Arte, AI poate să învețe treptat aceste mecanisme de constatare a artei. 

„Înainte să devină artist, orice artist bun este în primul rând un bun curator.”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Este foarte important să cunoaștem ce au făcut alții, să conceptualizăm lucrările ce au fost deja făcute. Astfel, putem realiza daca ceea ce creăm este ceva nou sau nu. 

Ce trebuie programatorul să știe pentru a învăța o mașină să fie artist?

Programatorul are nevoie de un profesor de artă care să fie dispus să răspundă la întrebări punctuale, într-un timp rezonabil. Dacă punem la dispoziția mașinii un astfel de expert, care să răspundă la întrebări asemeni unui profesor implicat, Inteligența Artificială va fi capabilă să creeze artă.  

„Limitarea fundamentală este legată de ideea - Ce mai pot face oamenii ca să țină pasul?”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Tehnologia devine din ce în ce mai prezentă în viața noastră, mai cu seamă în viața artistică. Sunt tot mai multe mașinării care creează, într-un fel sau altul artă, sau artiști care se folosesc de Inteligența Artificială pentru a realiza artă. 

„În opinia mea, conștiința colectivă umană, în toate funcțiile ei non-vitale (știință, artă, poezie, dragoste etc.), a fost iradiată la Hiroshima, iar noi trăim în mentalul colectiv cu șocul acelei traume.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială.   

Human vs Machine

Dacă v-a plăcut articolul nostru din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale! 

AI creează Artă

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o discuție despre arta creată de Inteligența Artificială. Cum este posibilBogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială, ne ajută în înțelegerea acestui nou concept. 

Valența creativă a AI

Inteligența Artificială are și o valență creativă. Există experimente în care computerul sau Inteligența Artificială creează artă, fie că este vorba despre reproduceri, sau chiar de lucrări abstracte, create de aceste mașini.  

Cert este că, programatorii sunt cei care creează algoritmi inteligenți utilizați pentru a picta, a scrie poezii sau a compune muzică. Întrebarea care se pune este una de ordin filozofic, mai degrabă.  

Cine este artistul?

Întotdeauna simțim nevoia să existe un singur câștigător. Întrebarea este validă, dar spațiul în care punem această întrebare, trebuie extins. Cine este creatorul? 

Fără nicio îndoială, creatorii suntem noi, creatorii acestei tehnologii, creatorii acestei societăți, acestei comunități, a internetului. Noi suntem responsabili de ce se întâmplă în mediul virtual, însă nu suntem singurii. În această lume virtuală a internetului, au apărut fragmente de intuiție, programe care recunosc evenimente, persoane și repere din tot felul de domenii.  

„Omul va fi incapabil să deceleze realitatea materială, pe care noi o vedem în jurul nostru, de o realitate falsificată.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Nu există niciun motiv pentru care să presupunem că lumea virtuală trebuie să fie sub altă înfățișare decât lumea reală. Avem la îndemână imagini ale realității care sunt aproape imposibil de distins. Ne apropriem din ce în ce mai mult de punctul în care, simțurile noastre de sine stătătoare, nu vor mai putea face diferența dintre o imagine falsificată și o imagine făcută de un fotograf. 

„Calculatorul știe să fabrice realitate, mai repede decât știe mintea noastră să o deceleze și să o distingă.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Mașina creează arta?

Sau omul comandă mașina, iar Inteligența Artificială este o extensie a mâinii artistului?  

Este o asemănare parțial corectă. Tehnologia este o extensie, o prelungire a brațului și a ochiului. Întotdeauna tehnologia este instrumentul. Partea lipsă din întrebarea de mai sus este educația. Masa pe care se obține pârghia dintre om, în calitate de creator, și respectiv, situația în care omul ajunge să fie dependent al instrumentului. Masa pe care se stabilește această pârghie este înclinată de importanța pe care o dăm educației. 

„Diferența între sclav și stăpân nu este biciul, ci felul în care știi să mânuiești pana și cum/cui știi să  scrii.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

Accesul la tehnologie este doar o formă mai eficientă de a accesa aceste „superputeri”, care acum sunt disponibile. Răspunsul la întrebarea de mai sus depinde de o alegere colectivă; dacă suntem prea leneși să învățăm sau dacă ne dăm seama ca abia am început și avem atât de multe lucruri de făcut. Este o alegere colectivă, la care niciunul dintre noi nu poate să răspundă singur, dar la care toți contribuim. 

„Eu sper că noi, oamenii, vom rămâne arhitecții, artiștii, poeții care țin în mână pana.”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în Inteligență Artificială. 

AI crează Artă

Dacă v-a plăcut articolul nostru din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale! 

Deep Fake & Deep Learning

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o două noi concepte, Deep fake & Deep learning. Ce sunt, cum acționează, sau cum se diferențiază, aflăm de la Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială. 

Deep Fake & Deep Learning

Sunt doi termeni proveniți din limbajul programatorilor, și pentru care nu există termeni în limba română. Termenul de Deep fake se referă la falsificarea realității, și cu siguranță ați văzut astfel de videoclipuri în ultima vreme.  

Într-un astfel de Deep fake, Barack Obama făcea o declarație injurioasă la adresa lui Donald Trump. Chipul era chiar al lui Obama, așezat în scaunul său prezidențial, mișcarea buzelor era aceea a mesajului pe care îl transmite, dar vocea, mimica feței, detaliile de dinamică ale corpului, erau ale altei persoane, ceea ce numim Deep fake. 

Cu alte cuvinte, ajutați de computer și de ceea ce numim Deep learning, putem pune mesaje false în gura unor oameni cu credibilitate pentru a manipula.  

Ce face Deep fake și care este corelarea cu Deep learning?

Deep fake înseamnă o tehnologie capabilă să înțeleagă și să modeleze percepția și semantica vizuală, auditivă și de context. Această tehnologie îți permite să câștigi vizualizări noi și să îmbini cuvintele cu fața unui anumit om. 

„Putem să folosim acest instrument pentru un scop înnobilatator sau pentru un scop înjositor.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială. 

Semnătură și intenție

Acesta este diferența dintre un artist și un falsificator. Diferența stă în semnătură și în intenție. Semnătura este cea care confirmă către ceilalți membri ai societății, intenția. Intenția falsificatorului nu poate să fie aceea de arăta lumii ce a văzut, simțit, creat, ea este o mascare a intenției reale, o minciună. Ideea falsificatorului este că acesta se preface că a creat ceea ce au creat alții. 

Această intenție materializată prin semnătura, falsă sau nu, este într-un fel simbolic și diferența între Deep learning și Deep fake. Este aceeași unealtă, aceleași tipuri de calcule, aceleași corelații și aceleași simulări, care sunt puse în slujba unei intenții bune sau a unei intenții rele. 

Aceste tehnologii de Deep learning și Deep fake sunt doar două fațete ale aceluiași instrument, o dată puse în slujba încrederii umane, și altă dată, sunt puse în slujba răului, a profitării, a manipulării. 

„Noi am ajuns să ne fie frică de tehnologia nouă, care ar putea să ne ajute, din cauza faptului că nu putem sa avem încredere în aproapele nostru.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială.

Deep fake vs Deep learning

Întrebarea este dacă cineva ne poate face rău cu această chestie bună. Până la urmă aceste tehnologii sunt lucruri bune. Dacă peste 10 ani, copiii ar putea să scrie un scenariu din asta, să facă un film, să aibă Disney-ul lor la ei acasă, sigur ar fi o chestie bună. 

„Singura problemă a oamenilor este că nu au încredere unii în alții să își ofere cadouri frumoase și puternice, fără să creadă în mintea lor, că ar putea să fie un Cal Troian.”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială. 

Deep Fake & Deep Learning

Dacă v-a plăcut articolul nostru „Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?” din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale!

Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?

Continuăm seria de blog cu o nouă tematică, NFT. Ce sunt ele, cum funcționează și în ce stadiu se află tehnologia lor? Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială, ne ajută în înțelegerea acestui nou concept în dialog cu Mihaela Ghiță, la rubrica „Dimensiunea Științifică a Artei”, emisiunea „Știința 360”, de la Radio România Cultural.

Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?

Activele digitale circulă acum în spațiul internetului și, în plus, au fost vândute primele lucrări de artă digitală autentificate prin NFT. Acesta este acronimul pentru non-fungible token, un fel de contract digital inteligent, care se atașează lucrării de artă tranzacționată 

El ar trebui să conțină întreg istoricul și traseul lucrării, de la momentul ideii până la realizarea operei. În plus, tranzacțiile și proprietarii care au deținut-o. Această manieră de autentificare este încă la început și există limitări serioase ale tehnologiei în acest sens.

Ce sunt NFT-urile?

NFT-urile funcționează ca un fel de contract de autenticitate. Adică, ceea ce se scria înainte în fața notarului, acum poate fi înregistrat prin intermediul acestui contract digital. 

NFT-ul acoperă și cazuri de contracte mai complicate, în sensul că poate să includă o parte individuală, artistul, și o parte publică.

„Eu cu siguranță aș plăti mult mai mult pentru album dacă ai putea să îmi dai și dovezile a cum a fost făcut și a ce te-a inspirat. Artistul dacă este egoist, ține toate muzele pentru el. Dacă artistul este Open Source, spune ce a realizat, care a fost sursa de inspirație, ce materiale a folosit și te provoacă să încerci și tu să creezi”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în Inteligență Artificială.

Provernance & Authorship

Atunci când cumperi tot provernance-ul și tot authorship-ul unei lucrări, adică nu cumperi doar tabloul pe care îl ai pe perete, cumperi și povestea, așa cum a fost ea documentată, valoarea lucrării crește semnificativ.  

Este o diferență foarte mare între ceea ce reprezintă acum NFT-urile, și ceea ce promit ele că pot realiza. Este important să avem grijă să înțelegem drumul, de la locul unde ne aflăm, până la destinația pe care ne dorim să o avem.

„Mulți oameni investesc crezând că aspirația este realizație, dar, în realitate, realizația este un prototip, iar aspirația este încă destul de departe”- Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis și specialist în Inteligență Artificială.

NFT-ul funcționează ca un contract, care, în loc să fie scris și ștampilat la notariat, este un program pentru computer.

NFT-ul se poate atașa oricărui tip de lucrare de Artă?

NFT-ul se poate atașa oricărui tip de lucrare de Artă? Pentru Mona Lisa de exemplu? Sau este valabil doar pentru lucrările digitale? 

NFT-urile sunt un tip particular de Smart Contracts, contracte de vânzare-cumpărare cu autentificarea provenienței.

Factorul limitativ este că, între aceste concepte foarte abstracte și realitatea practică, a ceea ce înțeleg oamenii că pot cumpăra, negocia sau bifa, există o discrepanță foarte mare.

Lumea investește într-un prototip ca și cum ar fi o soluție matură, pierzând din vedere faptul că este doar un prototip. NFT-ul este la un stadiu incipient, însă au existat colecționari care au vrut să își pună la dosar această primă tranzacție.

Viitorul NFT-urilor

Este clar că, tranzacțiile din mediul virtual câștigă din ce în ce mai mult teren și că moneda virtuală va deveni curând o realitate comună. Toate acestea au creat deja un limbaj nou de exprimare, pe care este necesar să ni-l însușim. În lumea artelor sau nu, trebuie să știm la ce se referă.

Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?

Dacă v-a plăcut articolul nostru „Limitările Tranzacțiilor Garantate prin NFT?” din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile din lumea Inteligenței Artificiale!

Ce este Inteligența Artificială?

Continuăm seria de blog „Dimensiunea Științifică a Artei” cu o temă complexă, Inteligența Artificială. Aflăm ce este, cum se manifestă și ce așteptări putem avea de la ea. Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis, și specialist în Inteligență Artificială, ne conduce în această discuție captivantă.

Ce este Inteligența Artificială? O putem defini?

În utilizarea populară a termenului, Inteligența Artificială (AI) se referă la capacitatea unui computer sau a unei mașini de a imita capacitățile vieții umane. Învățarea din exemplele și experiențe, recunoașterea obiectelor și combinarea unor capabilități de a îndeplini funcții, pe care le poate îndeplini un om, cum ar fi conducerea unei mașini, toate acestea sunt trăsături ale AI. 

Sau, ca să ne apropiem de Dimensiunea Științifică a Artei, capabilitatea unui robot de a desena după model, așa cum o face un artist. 

Există deja roboți celebri cu AI, precum robotul Ai-Da, care desenează portrete și mai nou, desenează chiar autoportrete. Există și robotul Sophia, care este cetățean de onoare în Emiratele Arabe Unite. 

Ce este de fapt Inteligența Artificială?

Inteligență Artificială este un deziderat, deocamdată. Ea este un concept mult mai amplu decât ne fac știrile să credem, sau decât ar vrea creatorii acestor roboți să ne sugereze.” - Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în AI.

Un calculator de buzunar, care știe să facă doar adunări, este o formă de AI? 

Acele ceasuri vechi cu calculator erau o formă de AI. Ele puteau să facă tot felul de operații matematice și să indice ora. 

Discuția despre ce este și ce nu este Inteligența Artificială va porni de la acest exemplu simplu din trecut. Într-o definiție superficială a inteligenței artificiale, toate obiectele făcute de om, care prin natura lor, fac activitatea umană mai ușoară, mai plăcută și chiar mai utilă, sunt diferite forme de AI. Chiar și primele busole marine erau o formă de AI, rudimentară, ce-i drept. 

 

În epoca în care trăim

Chiar și telefonul mobil este o formă de AI. Acesta poate executa o mulțime din sarcinile umane de zi cu zi. Un telefon poate să facă calcule, poate să caute lucruri pe internet, poate să țină evidențe, și poate să facă chiar rapoarte contabile. 

Inteligența Artificială trebuie să aibă o utilitate, o adaptabilitate, și să fie făurită de om, însă aceste aspecte nu sunt suficiente pentru a o defini. 

O formă de inteligență nu este doar artificială, ci poate avea alte deziderate, de exemplu, autonomia, automatizarea, capabilitatea de adaptare. 

În marketingul creat în jurul termenului de AI, acest concept a fost lansat pentru publicul larg, drept acel robot umanoid care să reproducă în detaliu spectrul uman, și care să imite atât de bine comportamentul omului, încât să îți fie greu să îl deosebești de un om adevărat.

Ce așteptări avem de la Inteligența Artificială?

Să așteptăm ca Inteligența Artificială să aibă genialitatea omului?

Un exemplu concret și utilizabil este să facem substituția mentală că această inteligență artificială este similară cu un copil autist. În sensul în care, cu siguranță are un potențial de adaptabilitate și descoperire a formelor și tiparelor care produc o anumită utilitate observabilă, dar interfața acestui dispozitiv este limitată, încă.  

Este limitată la câteva interacțiuni video, la ceea ce tastăm, dar pe măsură ce expunem aceste forme de inteligență la oportunitatea de a colecta date, de interacționa cu medii diverse, cu situații diverse, începem să dăm simțuri acestor ființe, și să depășim aceste bariere de comunicare, ce există între noi, ființele bazate pe carbon, și aceste ființe emergente, bazate pe siliciu.  

Pentru a depăși aceste bariere trebuie să îmbunătățim interfața, trebuie să îmbunătățim cât de ușor, și cât de intuitiv, o mașină ne poate arăta nouă lucruri reale relevante, și cât de ușor și intuitiv noi ne arătăm aceste lucruri potențial relevante.

Secolul XX

Ne-a făcut să ne concentrăm pe o definiție deterministă, binară, a inteligenței artificiale. Este adevărat sau este fals. Este corect sau nu este corect. Realitatea este că în majoritatea situațiilor, inteligența este abilitatea, nu doar de a răspunde la o întrebare, ci abilitatea de a o pune în context, de a solicita un context suplimentar, de a refuza să răspunzi, justificând motivul. 

Este de datoria noastră ca „părinți”, ca făuritori ai inteligenței artificiale, să îi dăm un abecedar, un barem, un cadru și o programă educațională, care să îi poată materializa intuiția celorlalte concepte cu care noi interacționăm și suntem obișnuiți.  

Trecerea acestui pod, îmbunătățirea acestei interfețe, aceasta este cheia 

Astfel, vom vedea ce este cu adevărat inteligență artificială și care este adevăratul său potențial. 

„Eu cred că inteligența artificială, pe măsură ce acest pod se va consolida și imaginea, de ambele părți, va deveni mai clară, această inteligență artificială va funcționa ca o oglindă colectivă a civilizației umane, atât în ceea ce privește relația noastră cu mediul, cât și în ceea ce privește relația noastră cu adevărul și modul în care ne ascultăm unii pe ceilalți. Aceasta este direcția în care inteligența artificială nu doar că este ceva, ci va deveni ceea ce îi cerem noi, beneficiarii umani, să fie”- Bogdan Bocșe, CEO Knosis și specialist în AI.

Încheiem articolul cu o întrebare deschisă pentru toți pasionații de AI, o tematică de contemplare asupra problematicii. 

Ce atribute, ce calități, considerați voi că ar trebui să demonstreze inteligența artificială?

Ce este Inteligența Artificială, Știința 360

Dacă v-a plăcut articolul nostru din seria „Dimensiunea Științifică a Artei”, cu Bogdan Bocșe, urmăriți-ne și pe paginile de YouTube, Facebook și Instagram. Rămâneți la curent cu noutățile tech din sfera AI!

Is Technology Good for the Younger Generation?

„A lot of the learning process that has to do with synaesthetic representation of semantics is called, how you give meaning, to the way your senses overlap is an essential, a core component of education.

That’s how you learn how to speak.

That’s how we learn how to walk.

That’s how you learn not to touch a warm stove.

By connecting how it sounds like with what it looks like, with how it feels like with whether it cuts you, with whether it’s abrasive, all of these billions of types of operations are continually being optimised in the mind of a kid.

Now, imagine what using a tablet means to the system.

It takes away, it’s like ripping out of core sense, touch. It is destroying touch. Because touch becomes, from an informational point of view, the surface of a tablet, means no tactile information, or almost no tactile information, no texture, no temperature.

It is like getting your kids to get used to worshipping something that is dead, from a neurological point of view is like letting, notwithstanding the, let’s say, potential diseases and whatever, but giving to kids a tablet to play with it is like giving them a dead cat.

Sure, it doesn’t rot and it doesn’t stink.

But from a technical point of view, the fact that it has no texture, it has no temperature, it has no bump or no variation, it is impoverishing a core neurological process of young children.

So this neurological process is critical until about five to seven years old. So basically if you give them a tablet, you are neurologically destroying children up to seven years old and that is that has been measured.” – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI

Is Cloud Sustainable?

Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI, discussed the link between Artificial Intelligence and the Sustainable Development Goals (SDGs).

Here is the episode:

Is Cloud Sustainable?

We have designed a way to leverage the cloud, let’s say, as a means to increase the efficiency of the energy grid. Because the consumption produced by the cloud is by estimate dating from 2016, so pretty much outdated, already taking up 2.5 to 3% of energy consumption in Europe.

And it’s the fastest-growing energy consumer.

And I’m not talking fast as in 10% a year, I am talking fast in doubling every five years.

By some estimates, this energy consumption of IT, of the cloud, in 20 years will reach 20%, of energy consumption, which is unsustainable.

But if we play our cards, right, we can make the number be 7-8-9 percent over the next 20 years.

And one of the things we’re working on is basically using a huge consumer, which is a lot more predictable than households, consumers, right, you can turn it on and off, you can know what effect it has if you turn something off now and turn it on later.

And we sent a proposal, a technical proposal for leveraging this flexibility or huge consumer, in order to fix the energy grid to consume less, when you have less, than to consume more when you need more.

Because one of the key problems of the energy theory right now is what is called the ”duck neck problem”, which refers to the difference between the peak of renewable production and the peak of consumption in time over the span of a day.

So basically, you have the peak of production around noon, and you have the peak of consumption around evening. And basically, that means that you get a lot of green energy when it’s useless, and you have none of it when you need it.

And we can use the cloud to flick the two. And if we do that, just for one in 1000 of the energy grid, the economic advantages are huge, just one, not one person, one in 1000.

And by this sort of idea where people who buy cloud computing, get an option, you can buy it now you can stop the processing now, and you pay this fee, or you can leave the processing for when we have renewable energy in the grid. And it will be easy. If you wait, it’s cheap, and you save Earth.

And you also get a certificate saying that our computation was done using bla bla bla bla bla, and you sign it cryptographically.

And that guy or that company can put it on the website and say look, 80% of our processing is done, not in a carbon-neutral way, in a carbon-negative way.

Because if you reduce the burden on the network, you don’t just use how much carbon you emit. But you also eliminate the need to produce carbon to offset that balance by conventional means, because the way that the way this balance is settled right now is by burning gas when you don’t have energy.

So basically, we have a lot of renewable energy, but we don’t have it when we need it.

And we don’t know how to make batteries, but we know how to turn the cloud into a battery, a negative battery.

But for technical purposes, the negative battery is just the positive battery or a different type. – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI

AI & SDGs | What Clicks Actually Mean

Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI, discussed the link between Artificial Intelligence and the Sustainable Development Goals.

Here is the episode:

AI & SDGs | What Clicks Actually Mean

We need to transform the sort of environmental and sustainable development goals, we need to transform them into perceivable immediate actionable sets, and very offensive, very, not offensive, but very aggressive.

All AI solutions, which are trained exclusively with data coming from a single human person, are biased.

So basically, if you take the word of any single person, you are biased.

So basically, all the solutions that are using judgments or labels or supervision of any sort from a single person per case are by definition of the word bias, and we have solutions for this.

And we have a solution that instead of avoiding bias, measures the types of bias that are being experienced. It actively tests the user request to trick the user of having a biased procedure.

It goes that way to explicitly not having a bias to see if it goes the other way: by removing part of the context to see if it was the other way.

And I will give you a very simple example of a prototype that we built. We haven’t deployed it yet for the customer, but maybe we’re lucky this year. We have this solution for augmenting data and measuring the bias because we wanted to use it for measuring consecutive bias.

We don’t have this product yet. We have a lot of other projects. I won’t do this marketing campaign right now, but the idea is like this, we go to a company and go like:

Do you want to know what sort of biases your Executive Board has?

Cool! Give them this link.

And that link gives you a series of very boring administrative tests: look at some resumes, read some e-mails, but it’s booby-trapped.

For instance, if I show you the profile of a person, I will measure whether you click on the pictures of a certain job, more often than the pictures of something else.

Also if you click on the picture from a CV, you are biassed.

If you click, if you express intention of seeing, you are biassed.

My girlfriend always makes fun of me:

You know, you will have so many girls that you will need to interview, you have so many girls that will be around you. And I go like yeah, but my point is to make sure that I’m a good manager. I want to make sure that I do not put into me information that I know will hurt my decision process.

It is my job to protect myself from being a sexist. – Bogdan Bocșe, CEO @ Knosis.AI

Knosis and Magurele Science Park join forces

We are glad to announce that we join forces with Măgurele Science Park community for a fruitful partnership that will bridge the gap between the business and academic environment.

At Knosis, we are passionate about transforming the fruits of state-of-the-art research and innovation into real-world use cases, which deliver measurable business value.  Knosis.AI offers access to a marketplace for Augmented Artificial Intelligence (AAI) in which human attention and knowledge meet Machine Learning algorithms, creating Hybrid Intelligence capable of encoding/decoding, classifying and processing visual and textual patterns, and (semi-) natural language processing (NLP). Thus, Knosis offers a HUB for AI, where you have access to:
  •       Augmentation for data in any format (image, text, video, audio, IoT in-field measurements)
  •       Experts for augmenting the data, including sensitive data
  •       Data management system (DMP), with highly secured access control
  •       Pre-trained AI models that can be re-trained, calibrated, tested and published directly from the HUB
  •       User-friendly pattern models’ dashboard 
  •       AI map to compare the quality of the AI models in relation to the market and to the state-of-the-art 
 Our expertise is a well-knit puzzle of machine learning, data integration and management and service-oriented enterprise IT architecture and development. As the boundary between human and digital consciousness becomes more difficult to navigate through, modern workers want to acquire skills that give them long-term personal and professional autonomy. This is why Knosis uses a technology that is being patented (Human-to-Human, Human-to-Machine, Human-to-Machine-to-Human, H2M2H) to combine the two learning streams. Thus, people help the AI to learn, while the AI help people to develop automation & scripting skills and learn common expressions in a user-friendly environment, without the need for coding skills and knowledge, so that attaining digital and coding skills becomes a natural and social process. Therefore, we are looking for partners to join us in this journey. Our vision is to remove the barriers between human and artificial intelligence. We believe in a world of equal access to information, in which the goal of innovation becomes sustainability of life, culture, education and environment.